• This • Is • LOVE ! •

„Întotdeauna există puţină nebunie în dragoste, căci întotdeauna există un pic de adevăr în acea nebunie”.

Asadar, e indragostire, iubire si relatie ideala atunci cand vorbesti si glumesti cu el la orice ora din zi si din noapte si nu te respinge atunci cand are momente proaste, cand strabati jumatate de oras ca sa-ti gasesti haine , cand te invata lucruri noi, pentru ca nu se uita de sus la tine cand nu stii ceva si nici nu te critica, cand imparti si cea mai minuscula bomboana cu el.

Cand te lasa sa-l rasfeti si sa-l pupi si sa-i zambesti fara motiv si asa, din senin, cand poti face dragoste cu el, dar si sex, cand pleci cu el in cautarea locului unde s-ar putea gasi cei mai draguti adidasi din Timisoara , cand il lasi si te lasa sa povestesti cate-n luna si-n stele, cand te strange in brate si te lasa sa-l strangi in brate atunci cand tuna ca tie ti-e frica …

Cand se uita la tine si tu esti obosita si ai cearcane si simti ca te vede frumoasa, cand imparte cu tine si tu imparti cu el, cand vezi multe lucruri noi cu el si calatoresti mult si cunosti oameni noi, cand iti cumpara toate lucrurile care-ti vin tie atunci in cap.

Cand ai rabdare cu fricile lui si el nu pleaca de langa tine doar pentru ca uneori nu ai ritmul lui sau te considera cam ciudata, cand poti sa te bati cu perne cu el la ora 5 dimineata si apoi sa va iubiti, cand nu pui la inima orice moment urat, pentru ca stii ca nu are cum sa fie totul roz mereu intr-o relatie, cand vine cu tine sa faci fotografii si nu se plictiseste cand tu faci poze cu alti prieteni.

Cand te cheama cu el atunci cand se duce intr-un loc plictisitor pentru tine dar tot te ia cu el de dragul de a fi impreuna si acolo, cand nu se supara pentru ca tu te porti ca un copil rasfatat si tampit, cand nu te superi pe el pentru ca se poarta ca un copil rasfatat si tampit, cand nu se teme sa faca planuri cu tine, cand puteti lucra amandoi separat, dar unul langa altul, cand nu te paraseste la greu, cand va schimbati amandoi macar un pic unul pentru altul si nu simtiti dusmanie facand asta.

DECI TE IUBESC!!

Te iubesc.Si nu ma refer aici la o simpla senzatie efemera,la un gand care iti trece prin cap,te face sa zambesti si apoi dispare.

Serios,te iubesc!

Te iubesc pentru mersul tau.Da,si pentru el. Pentru ca fiecare pas pe care il faci transforma o bucatica din spatiul meu intr-o extensie a persoanei tale.

Cand mergem la o plimbare ajung sa iubesc jumatate din acest oras pentru care de altfel nu nutresc sentimente atat de nobile.

Te iubesc si pentru mainile tale.Nu se cuvine sa le neindreptatesc.Ori,numai tu stii miscarea prin care poti sa alungi toate temerile si oboseala ce imi doboara sufletul,atunci cand ma mangai rar cu degetele peste umerii goi si imi soptesti tot ce-imi place sa aud la ureche. Atat de usor dai la o parte toate durerile,suferintele,lasand loc numai iubirii ,acestei iubiri pt tine care ma ajuta sa trag urmatoarea gura de aer atunci cand simt ca nu mai am puterea sa o fac.

Te iubesc pentru ca sunt “dragostea ta”. Imediat cand ceva este in neregula cu mine,cand vre-un arc s-a stricat si rotitele s-au intepenit,intorci exact cheita care trebuie si imi revin.

Te iubesc si pentru ca ma strangi atat de tare la piept noaptea.

Te iubesc pt ca esti completarea mea fireasca.Nu esti o simpla oglindire a reflectiilor personale. Esti cel mai aspru critic al ideilor mele,dar si cel mai mare “fan”. Cand izvorul gandirii mele a secat,in tine gasesc scanteia capabila sa-mi reinvie imaginatia.

Te iubesc din cauza ca in mltimea de masti ce ne inconjoara,tu ai fost singurul capabil sa vada prin bucata de plumb ce-mi acoperea sufletul si sa cuprinda intr-o sarutare intreaga mea esenta.

Te iubesc pt ca indiferent de cat de multe lucruri lipsite de sens ti-as putea insirui in fraze lipsite de substanta,de cele mai multe ori tu reusesti sa le gasesti logica si consistenta,acolo unde eu deja am renuntat sa o mai fac.

Te iubesc pentru ca ma suporti!

Viata mea alaturi de tine este o surpriza continua.

Explodez in aceste crize de fericire,de nebunie,care te absorb si pe tine.

Uite de asta te iubesc!

( Dragostea este ca un edificiu, iar piatra care sta la temelia acestuia este iubirea, si fiecare zi care trece este inca o caramida pusa la temelia lui. )

 

Lecţii de viaţă

Lecţia 1 :

Un tip intra sub dus exact in momentul in care nevasta sa iese din cada. Subit, se aude soneria apartamentului. Dupa o discutie scurta care decide care dintre ei sa mearga sa raspunda, femeia iese, se inveleste intr-un prosop de baie, coboara scarile si deschide usa de la intrare. La usã sunase Bob, vecinul de palier. Inainte sa poata spune un cuvant, Bob o intrerupe: – Iti dau $800 pe loc daca lasi sa cada prosopul de baie cu care esti acoperita. Putin mirata, femeia ezita cateva secunde, dupa care desface prosopul si ramane goala in fata lui Bob. El o priveste din cap pana-n picioare, dupa care ii intinde 8 bancnote de $100. Surprinsa de aceasta intamplare, dar multumita de mica avere pe care tocmai o facuse in mai putin de 2 minute, femeia urca si intra din nou in baie. Sotul sau, care era inca sub dus, o intreaba: – Cine-a fost? – Bob, vecinul nostru de palier. – Ah, perfect. Ti-a dat cei $800 pe care mi-i datora?

Morala: Daca impartasiti la timp partenerilor dumneavoastra informatiile critice relative la credit si la riscuri, puteti evita o proasta publicitate.

Lecţia 2 :

La volanul masinii sale, in drum spre biserica, un preot trece pe langa o calugarita care mergea pe jos. Se opreste si se ofera sa o duca pana la manastire. Ea accepta, urca in masina si, incrucisandu- si picioarele, lasa la vedere niste coapse superbe. Preotul nu se poate abtine si tot fixand picioarele tinerei calugarite, pierde pentru cateva momente controlul autovehicolului. Dupa ce reuseste sa stapaneasca din nou masina, pune dintr-odata mana dreapta pe picioarele maicutei. Ea il priveste si spune: – Parinte, va amintiti Psalmul 129? Rusinat, preotul se retrage subit si-si prezinta scuzele. Putin mai incolo, sub indemnul tentatiei, profita de schimbarea vitezei pentru a incepe din nou. Si maicuta, il apostrofeaza prompt: – Parinte, va amintiti Psalmul 129? Parintele roseste din nou din cap pana-n picioare si retrage din nou mana de pe picioarele pasagerei, balbaind: – Imi pare rau, sora, trupul imi este foarte slab. Ajung la manastire, calugarita coboara din masina fara sa spuna un cuvant, si-i arunca o ultima privire plina de intelesuri. Preotul se grabeste catre prima Biblie pe care o gaseste si cauta Psalmul 129: „Mergi mai departe, cauta intotdeuna sus si-ti vei gasi gloria. „

Morala: La munca, fiti intotdeauna bine informati pentru ca altfel riscati sa ratati ocazii unice.

Lecţia 3 :

Un agent, un angajat la birou si un director de personal ies impreuna de la munca la pranz si, cum mergeau ei catre un mic restaurant sa ia masa, gasesc intr-un morman de gunoaie o lampa cu ulei veche. O freaca si un duh iese la lumina. – De obicei eu implinesc 3 dorinte dar cum voi sunteti 3, am sa va implinesc cate una la fiecare. Angajatul de la birou intra repede in fata gesticuland: – Eu, eu! Vreau sa fiu pe o plaja alba din Bahamas intr-o vacanta care sa nu se termine niciodata si fara sa am griji care sa ma impiedice cumva sa ma bucur de frumusetea vietii. Nici nu termina bine si puf! angajatul dispare imediat. Agentul iese si el in fata: – Eu, eu! Eu vreau sa savurez o „pina colada” pe o plaja din Tahiti impreuna cu femeia visurilor mele. Si puf! si agentul dispare. – E randul tau, spuse duhul uitandu-se la directorul de personal. – Vreau ca astia doi sa fie inapoi la birou pana se termina ora de masa.

Morala: Lasati intotdeauna superiorul (ierarhic) sa-si exprime primul dorintele.

 

Învaţă … despre prietenie

____________________________________________________________________________________________

„Persoanele cu adevarat valoroase se pastreaza ca amintire in suflet!”

Nu conteaza timpul ( ca si cantitate ) pe care-l petrecem cu fiecare prieten , ci calitatea timpului petrecut cu fiecare persoana .
5 minute pot fi mai importante ca o zi intreaga.
Asa se construiesc prietenii … din bucurii si dureri impartasite ; altele tin de scoala , de calatorii , cinema si distractii ; sunt si acelea care apar si nu stim de ce si pentru ce , dar stim ca exista.
Poate ca se bazeaza pe tacerea impartasita sau pe simpatie reciproca fara a necesita explicatii.

” Nimeni nu poate trai fara prieteni , chiar daca stapaneste toate bunurile lumii ” . ( Aristotel )

Astazi multe prietenii se realizeaza numai pe messenger , acele „prietenii virtuale” care ne fac sa radem , sa gandim , sa reflectam …

Saint-Exupery a spus :
“ Timpul petrecut cu floarea ta a fost cel care a facut-o atat de importanta.”
Timpul petrecut cu fiecare prieten este cel care-l face pe acesta sa fie atat de important.
Pentru ca timpul “pierdut” cu prietenii nu exista , este timp castigat , trait , profitat … sunt amintiri pentru o clipa sau pentru o viata intreaga !
Un prieten devine important pentru noi si noi pentru el , atunci cand putem , chiar si in lipsa lui , sa radem sau sa plangem , sa-i ducem dorul sau sa ne dorim sa ne fie alaturi doar pentru a ne bucura de prezenta lui …
Putem avea tot felul de prieteni. Cel mai important este sa stim sa profitam la maxim de fiecare minut trait si sa pastram apoi , in amintire , ore pe care sa le petrecem impreuna chiar departe fiind unii de altii .

“ TU INSUTI ESTI RASPUNZATOR DE CEEA CE CULEGI …

SI INVATA SA CULEGI LUCRURILE BUNE …”

 

O inimă frumoasă …

Era odată un tânăr ce pretindea că are cea mai frumoasă şi mai perfectă inimă din ţară. Tânărul mergea din oraş în oraş şi din sat în sat, arătându-le oamenilor inima lui minunată. Oamenii se adunau cu mic cu mare şi se minunau de frumuseţea şi perfecţiunea inimii lui.

Inima tânărului era într-o stare perfectă. Aceasta nu avea nici o greşeala şi nici un semn pe ea. Toţi privitorii erau de acord că inima lui era cea mai frumoasă din câte văzuseră ei până atunci. Tânărul om era foarte mândru de el şi de inima lui. Nimeni nu avea o inimă la fel de frumoasă. El se bucura mult de aprobările unanime ale privitorilor.

Într-o zi însă, ajungând într-un sat, s-a apropiat de el un bătrân trecut de 70 de ani, cu păr alb şi cu o privire blajină, care i-a spus: „Dragul meu, eu îţi spun ca inima ta nu e nici pe departe la fel de frumoasă precum e a mea!” Atât mulţimea din sat, cât şi tânărul cu inima perfectă s-au uitat cu uimire la bătrân. „Ce spui tu bătrâne? Ai inima mai frumoasa ca a mea? Arată-ne-o atunci!”

Bătrânul a început atunci să se dezbrace ca se le arate oamenilor inima lui. Oamenii au văzut apoi o inimă care bătea puternic, dar care însă era plină de pete negre, de răni şi cicatrici. Inima lui avea foarte multe rupturi şi mai ales găuri. Unele din aceste găuri erau acoperite cu bucăţi de înveliş, dar aceste învelişuri nu se potriveau foarte bine cu inima lui. Avea câteva locuri unde câteva piese ale inimii sale erau descompletate şi completate cu altele care nu se potriveau foarte bine. De fapt inima lui avea în câteva locuri gropi mari de unde lipseau mai multe bucăţi de inima.

Oamenii se uitau unii la alţii nedumeriţi. „Cum poate bătrânul să spună că inima lui e mai frumoasă?” – se întrebau aceştia în sinea lor. Tânărul cu inima perfectă s-a uitat atunci la inima bătrânului, şi a început să râdă.
„Eu cred că dumneata glumeşti, moşule. Inima dumitale nu poate fi comparată cu a mea. Inima mea e perfectă, pe când a dumitale e plină cu cicatrici şi rupturi.”
„Da!” spuse bătrânul. A ta arată într-adevăr perfectă, dar eu nu mi-aş schimba inima mea cu a ta pentru nimic în lume. Să ştii că fiecare gol pe care îl vezi acolo reprezintă o persoana căreia eu i-am dat iubire. De fiecare dată când am iubit pe cineva, eu am rupt afară o bucată din inima mea şi i-am dat-o persoanei respective. Adesea persoanele cărora le-am dat o bucată din inima mea mi-au dat înapoi o bucată din inima lor, iar eu am pus aceasta bucată pe locul gol care lipsea din inimă mea. Dar fiindcă bucăţile de inima date şi primite nu sunt exacte, eu m-am ales cu câteva margini dure, de care mă bucur oricum, pentru că ele îmi amintesc de iubirea pe care am împărţit-o cu aceste persoane. Uneori, eu am dat câteva bucăţi din inima mea unor persoane, iar acestea nu mi-au dat nimic înapoi. Acestea sunt locurile goale în inima mea. Nu uita: A da iubire cuiva, înseamnă a-ţi asuma un risc. Cu toate că aceste goluri sunt dureroase, ele rămân deschise. Îmi reamintesc de iubirea pe care am dat-o acestor oameni. Sper totuşi ca într-o bună zi ei se vor întoarce şi vor umple aceste locuri libere pe care eu încă le aştept. Ei, acuma vezi ce înseamnă adevărata frumuseţe?”

Tânărul om stătu liniştit, iar lacrimile începuseră să-i curgă şiroaie din ochi. El s-a îndreptat atunci către bătrânul om, a rupt o bucată din inima sa perfectă, tânăra şi frumoasă şi i-a oferit această bucată bătrânului. Avea lacrimi în ochi şi mâinele tremurânde. Bătrânul a luat-o pe aceasta oferită, a pus-o pe inima sa, iar apoi a luat o bucata din inima sa bătrână şi sfâşiată şi a plasat-o în golul făcut în inima tânărului. Aceasta s-a potrivit, dar nu chiar perfect, pentru că au mai rămas nişte margini afară.

Tânărul om şi-a privit inima, care nu mai era acum perfectă dar care era acum cu mult mai frumoasă decât fusese vreodată, deoarece iubirea din inima bătrânului trecuse acum şi în a lui.

 

SweeT MemoRies …

[: Sisi meu :]:[ :X ]: :*:*
[: Sisi meu :]:[ :X ]: te iubesc sisi
[: Sisi meu :]:[ :X ]: maxim
meeee: bla bla
meeee: :d
[: Sisi meu :]:[ :X ]: infinit + 1
[: Sisi meu :]:[ :X ]: :X
meeee: infinit + 2
meeee: :>
[: Sisi meu :]:[ :X ]: infinit n+1
[: Sisi meu :]:[ :X ]: 😀
[: Sisi meu :]:[ :X ]: :>
meeee: infinit + n+n
meeee: :d
meeee: hai k deja da p’afara desteptaciunea din noi
meeee: :))
[: Sisi meu :]:[ :X ]: =))
[: Sisi meu :]:[ :X ]: liminta de la n care tinde la infinit
[: Sisi meu :]:[ :X ]: :>
meeee: ar tb sa mergem la olimpiada ba sisi
meeee: :))
meeee: ei pe muma`ta..ca eu nu le mai tin minte
meeee: :))
[: Sisi meu :]:[ :X ]: =))
[: Sisi meu :]:[ :X ]: te-am facut
[: Sisi meu :]:[ :X ]: :>
meeee: /:)
meeee: relax
meeee: ca acu` imi pun neuronu` la contributie
[: Sisi meu :]:[ :X ]: take it easy
meeee: si te fac fleoshc
meeee: :d
[: Sisi meu :]:[ :X ]: da da
[: Sisi meu :]:[ :X ]: =))

______________________________________________________________________________________

crisstina_daniela (8:53:42 PM): ce pazesti bai?
deliutzaaa (8:54:07 PM): biscuitii ..sa nu ii atace fratemiu
deliutzaaa (8:54:09 PM): :)))
crisstina_daniela (8:54:18 PM): =)))))))))))))))))))
crisstina_daniela (8:54:19 PM): =)))))))))))))))))))
crisstina_daniela (8:54:19 PM): =)))))))))))))))))))
deliutzaaa (8:54:41 PM): shhht
deliutzaaa (8:54:42 PM): :d
crisstina_daniela (8:54:46 PM): =))
crisstina_daniela (8:54:47 PM): te zic
crisstina_daniela (8:54:58 PM): aaaa….j eu knd ti-am spus k manci mult
crisstina_daniela (8:55:04 PM): u nu … betmen betmen :-„
deliutzaaa (8:55:09 PM): nu baaa
deliutzaaa (8:55:11 PM): ca acu nu manc
deliutzaaa (8:55:16 PM): dar fratemiu se baga peste tot
deliutzaaa (8:55:17 PM): :))
crisstina_daniela (8:55:48 PM): da
crisstina_daniela (8:55:53 PM): nu te da ranita aqm
crisstina_daniela (8:55:55 PM): 8-|
deliutzaaa (8:56:20 PM): da bai bezmetico
deliutzaaa (8:56:23 PM): :d

Câteva dintre cele mai „nebune” discuţii avute cu sisi meu :X !

–

I miss so much those times .. 😦

[ • Şi oricât aş încerca , nu te voi putea uita … te păstrez în inimă , într-un colţ de suflet ! • ]

 

Să fim sau nu copii .. ?!

“Copilaria este etapa cea mai frumoasa din viata omului.”

Copilaria nu este doar o perioada din viata unui om..
Atunci cand creste,cand devine major,nu leapada copilaria,n-o arunca la cos si spune:”Gata,am incheiat etapa asta!Incepe o alta!”
Nu!
Copilaria este regatul unde nu moare nimeni!

Defapt … ce este copilaria ?
Ce inseamna ea pentru fiecare om ?
Cand incetam a fi copii ?

Sunt doar cateva intrebari pe care mi le pun.
Mi-as dori enorm de mult sa gasesc raspunsurile adecvate si care sa ma multumeasca intr-un fel sau altul…insa nu le gasesc.
Copilaria…e o amintire in fiecare suflet, o amintire frumoasa sau rea…de cine depinde aceasta ?
Daca e o amintire frumoasa…de ce s-a terminat asa de repede ?
Iar daca este una rea…oare de ce a fost asa ? 
Mereu intrebari…
Suntem oare copii si atunci cand suntem ” mari ” ?
Stiti care mi-ar placea sa fie raspunsul ? „Da!”…oare asa este ?
Multi spun ca asa ar fi…cine mai stie ?
Copilul din mine a incetat sa mai spere ca mai poate iesi la suprafata, desi incerc in fiecare zi sa-l conving sa iasa. Mi-as dori sa fiu copil, insa nu acel copil care se joaca…mi-as dori sa fiu un copil „mare”…insa mereu ma lovesc de ceva…de raceala celor din jur…iar acei care vad in tine un copil, nu te iau in serios.
E rau sa copilaresti ?
Sau copilaria este destinata numai unei anumite varste ?
De ce ne-ar interesa parerea celor din jur ?
Traim totusi intr-o societate care catalogheaza si stie foarte bine sa te puna intr-un loc pe care “cica” il meriti.
O fi asa ?
Cine stie ….

Sunt doar un copil…doar un copil…lumea asta e prea mica pentru atatia “oameni mari” !

 

5 Luni … !

Cum poate un om să mă facă să zbor?…
Cum poate un om să mă facă să-l doresc mai mult decât doresc apa pe caniculă ?
Cum poate un om să mă facă să visez?
Cum poate cineva să mă facă să-mi placă tot ce e al lui?…
Cum poate cineva să mă facă să-i iubesc pană şi respiraţia??
Cum poate un om să mă facă să mă simt bine chiar şi atunci când sunt jos?

UITE AŞA !!!

5 luni …

Îţi mulţumesc că exişti în toate clipele vieţii mele şi mi le umpli de lumină,de fericire … îţi multumesc pentru că existând tu … exist şi eu!

Te păstrez în inimă … într-un colţ de suflet !

Te iubesc,viaţa mea ! :X:X:X

 

Vine Bacu’ … !!!

Ma surprind visand cu ochii deschisi si concluzionand : cat de tari au fost vacantele din anii trecuti … n-aveam nici o treaba!

Eh .. ce vremuri …  imi mai doresc cat de putin sa mai fiu macar un an la liceu .. sa mai fac macar o data toate nebuniile si toti dracii pe care ii faceam impreuna cu colegii …

A fost frumos , dar bineinteles ca si tot ceea ce e frumos are si un sfarsit !

Trecand mai departe si vorbind de bac ..  BAC ..  un alt test din viata mea ..

Mai sunt cateva zile si deja incepe sa ma sperie gandul ca incepe BACU` ..  toata lumea face din „el” un haz de necaz … si mai mult de atat incearca sa ma sperie de ceea ce va urma ..

Prietenii mai mari si familia imi pun aceasi intrebare in fiecare zi : ” – Si .. cum stai cu invatatul ? ” , o intrebare de care am inceput sa ma satur si ca sa fie si mai si .. ii auzii pe „ai mari” ca te mai sfatuiesc sa nu iti fie teama, dar totusi te intreaba “ -Ti-e frica de BAC ? ” iar eu ,bineinteles, le dau acelasi raspuns categoric de fiecare data : „-NU!” .

La naiba! Cum sa nu ?!  Doar cu asta ma ocup in fiecare zi : imi plang de mila. Eu … mie !.

Cand ma plictisesc, iau la discutii un coleg/colega si ne plangem unul altuia de mila, injuram toti profii “care parca au innebunit”, ne amintim ce bine va era anul trecut, mai ca ne  incolteste o lacrima de tristete si ne plangem de vesnica oboseala fizica si psihica ( asta-i mai tragica).

Cand termin discutia cu colegul/colega,ma plang alor mei ca nu mai pot, ca nu mai suport, ca n-am timp de nimic, ca aia si ca cealalata. Ai mei , bineinteles , ma incurajeaza, ma fac sa constientizez ca nu e asa o tragedie, ca toata lumea trece prin asta si alte discutii din astea filozofice (ca de la parinte, la copil).

Si ce daca am terminat clasa a 12-a si vine BACU ?

Si ce daca-mi plang zi de zi de mila?

Tot va trece si asta cumva si pentru mine. Vara a venit ! …  peste vreo cateva saptamani  tot stresul de acum o sa fie doar  “aduceri-aminte” si un zambet ascuns.

Vine BACU

Si ce ? Lasa-l sa vina! Si sa treaca! La urma urmei, cu putina tragere de inima  totul va fi bine!