RSS

Arhive pe etichete: prieten adevarat

Prieteni falsi ?!


O sa incep postarea aceasta cu o vorba spusa de Henri Adams:Un prieten intr-o viata e mult, doi e foarte mult, trei e aproape imposibil.”

Inca o data scriu despre prietenie.Despre ceea ce cred eu ca inseamna… As vrea sa incep prin a va spune ca pana acum pot sa bag mana in foc pentru un singur prieten adevarat din viata mea,chiar daca pana nu de mult bagam mana pentru trei … au trecut vremurile … si au trecut si ei …

Nu pot sa zic ca am numai un prieten deoarece am alaturi cateva persoane care chiar pot sa spun ca ma sprijina si imi sunt alaturi in cele mai dificile momente,dar inca nu le pot numi „best friends”.

Majoritatea dintre voi ati avut parte de asa zisii “best friends” si cand ati avut mai multa nevoie sau cand va asteptati mai putin va treziti ca va lasa balta. Read the rest of this entry »

Reclame
 

Etichete: , , , ,

Mi-e dor … si uneori doare !


De ce nu reusesc sa ma bucur intotdeauna de viata? Sa fiu fericita doar pentru ca traiesc, pentru ca iubesc, pentru ca cineva traieste pentru mine doar ca sa ma vada zambind sau pentru ca zambesc desi stiu ca e posibil ca nimeni sa nu observe zambetul meu. A inceput sa curga timpul. Din mine… pe langa mine. Uneori in viata dai peste greutati care te indoaie si necazuri care te imbatranesc inainte sa-ti dai seama ca nu e vremea lor. Doar sufletele naive sunt cele care pot opri timpul. De ce pretuim fericirea abia cand ramanem fara ea? Incepi sa platesti pentru ea in timp ce iubesti, in timp ce plangi si ti se evapora lacrimile, in timp ce primesti si uiti masura a ceea ce primesti. Dupa ce devii una cu fericirea si crezi ca e imposibil s-o pierzi, cand tocmai credeai ca ai descoperit nemurirea, incepi sa platesti pentru ochii care s-au uitat mai sus decat trebuiau, pentru sufletul care a crezut mai mult decat putea crede, pentru iubirea care este sora cu fericirea, pentru iubirea care este de fapt fericirea. Fericire… iarta-ma ca-mi este atat de dor de tine. Razele diminetii or sa topeasca poate dorul, imi vor imbraca trupul in vise. Dincolo de orice as mai putea trai, ceva nu-mi este permis sa uit. Pe aripi de nemarginire te-am asteptat o viata intreaga sa-mi sorbi de pe buze dorul. Mi-e dor si uneori doare… as vrea sa pot striga pentru a ma auzi in cel mai adanc vis, dar nu-ndraznesc sa te trezesc.

 
Un comentariu

Scris de pe 5 februarie 2010 în • Dor.

 

Etichete: , , ,

 
%d blogeri au apreciat asta: